vineri, 1 august 2008

Şi totuşi dacă...


Nu vrea să ştiu unde ai dormit aseară,
De dragul tău, sper doar că a meritat.
Te voi lăsa să pleci, chiar dacă o să doară,
Eu nu mai vreau, nu mai pot să mă prefac.
Şi totuşi dacă tu mi-ai cere iertare,
Şi totuşi dacă te-aş mai întoarce din drum,
Şi totuşi dacă aş mai găsi putere
Să nu te mai iert, să nu te mai cred şi acum...

Mă întreb de ce mi-ai mai promis că vii,
Te aştept, dar deja, ore întregi ai întârziat.
Îmi pare rău că poate niciodată nu vei şti
Cât te-am iubit şi nici măcar n-ai meritat.
Şi totuşi dacă tu mi-ai mai spune o dată
Că mă iubeşti şi că ai vrea să te mai iert
Şi îmi promiţi că nu mai greşeşti niciodată,
Şi totuşi dacă eu aş mai putea să te cred...

Şi totuşi dacă m-ai lua iarăşi în braţe
Şi mi-ai vorbi despre ce vrei şi ce simţi,
Dacă m-ai mai putea amăgi cu speranţe
Şi dacă aş putea să cred că nu mai minţi.
Şi totuşi dacă eu aş putea să uit tot ce a fost,
Până la urmă poate, nu a fost decât un vis.
Mă întreb dacă iubirea ar mai avea vreun rost.
Şi dacă totuşi ai veni, aşa cum ai promis...

Niciun comentariu: