Înger sprijinit în fulger,
Ca un bătrân într-un toiag,
E copil, bărbat şi înger,
Îl urăsc şi mi-este drag.
Iubire dintre rai şi iad,
Ce mă chemi dintr-o privire,
Tu mă-nalţi, mă faci să cad,
Cu promisiuni de nemurire.
Nu mă amăgi, iubire,
Nu-ncerca nici să mă minţi,
Că eu, doar dintr-o privire,
Simt ce vrei şi simt ce simţi.
Străluceşte asupra mea,
Cum ai făcut şi până-acum,
Atunci voi fi şi eu o stea
Alături răsărind din fum.
Numai noi trei să fim mereu,
Învăluiţi mereu în mister,
Doar tu, iubirea noastră şi eu
Asemeni lui Orion din cer.
Hello world!
Acum un an
3 comentarii:
Foarte frumos... Imi place mult. Stiam ca esti o fata talentata (si nu numai)
Imi aduc aminte de vremea cand scriam si eu versuri...mai negre, mai bacoviene sau mai aiurite (daca le-ai citi, sigur nu ti-ar veni sa crezi ca scriam atat de...negru)
Sigur nu mi-ar veni sa cred, pentru ca oricum, tu esti cel mai tare si cel mai optimist om pe care il cunosc!
Acum poate... Multumesc :D
Trimiteți un comentariu